Rolul ortopedului:

Ortopedii sunt responsabili pentru gestionarea unei game largi de afecțiuni musculo-scheletale, oferind atât tratamente conservatoare (cum ar fi fizioterapia și medicația), cât și intervenții chirurgicale complexe. Aceștia colaborează adesea cu fizioterapeuți, reumatologi și alți specialiști pentru a asigura o recuperare completă a pacienților.

Principalele afecțiuni tratate în ortopedie:

1. Fracturi și luxații:
   • Fracturile osoase: Ortopedii tratează toate tipurile de fracturi, de la fracturi simple (închise) până la fracturi complexe (deschise sau cu deplasare). Tratamentul poate include imobilizarea cu ghips, fixarea internă cu plăci și șuruburi sau intervenții chirurgicale mai complexe.
   • Luxațiile: Dislocarea unei articulații (cum ar fi umărul, genunchiul sau glezna) necesită reducerea luxației și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru a repara ligamentele afectate.
2. Afecțiuni articulare degenerative:
   • Osteoartrita: O boală degenerativă care afectează cartilajul articular, cauzând durere, rigiditate și pierderea funcției articulare. Tratamentul poate include terapie fizică, injecții intraarticulare cu steroizi sau acid hialuronic și, în cazurile avansate, artroplastie (înlocuirea articulației).
   • Artrita reumatoidă: O boală autoimună care afectează articulațiile, ducând la inflamație cronică și deformare. Ortopedii pot efectua intervenții chirurgicale pentru corectarea deformărilor sau pentru înlocuirea articulațiilor afectate.
3. Leziuni sportive:
   • Rupturi de ligamente: Cum ar fi ruptura ligamentului încrucișat anterior (LIA) la genunchi, frecventă în sporturile de contact. Tratamentul poate include reconstrucția chirurgicală a ligamentului.
   • Leziuni ale meniscului: Lacrimi ale cartilajului meniscal din genunchi, care pot necesita meniscectomie parțială sau reparație chirurgicală.
   • Tendinopatii: Inflamația sau leziunile tendoanelor, cum ar fi tendinita lui Ahile sau epicondilita laterală (cotul tenismenului), care pot necesita tratamente conservatoare sau intervenții chirurgicale.
4. Deformări ale coloanei vertebrale:
   • Scolioza: O curbură anormală a coloanei vertebrale, care poate necesita corecție chirurgicală în cazurile severe.
   • Hernia de disc: Protruzia unui disc intervertebral care poate comprima nervii spinali, cauzând dureri de spate și sciatica. Tratamentul poate varia de la terapie fizică la intervenții chirurgicale precum discectomia.
5. Afecțiuni ale piciorului și gleznei:
   • Pintenii calcaneeni și fasciita plantară: Durere la nivelul călcâiului cauzată de inflamația fasciei plantare sau de formarea de pinteni osoși.
   • Hallux valgus (monturi): Deformarea degetului mare de la picior, care poate necesita corecție chirurgicală.
6. Afecțiuni congenitale:
   • Displazia de șold: O afecțiune congenitală care afectează dezvoltarea normală a articulației șoldului, necesită adesea tratament chirurgical pentru a preveni artrita precoce.
   • Piciorul strâmb congenital: O malformație a piciorului la nou-născuți, care necesită tratament ortopedic pentru a corecta deformarea.
7. Afecțiuni ale umărului:
   • Ruptura coafei rotatorilor: O leziune comună a mușchilor și tendoanelor care stabilizează articulația umărului, care poate necesita reparație chirurgicală.
   • Impingementul subacromial: O afecțiune în care spațiul dintre acromion și coafa rotatorilor este îngustat, cauzând durere și inflamație.
8. Osteoporoza: O afecțiune care slăbește oasele, făcându-le fragile și susceptibile la fracturi. Tratamentul include medicamente pentru întărirea oaselor și prevenirea fracturilor, precum și intervenții chirurgicale pentru repararea fracturilor cauzate de osteoporoză.
9. Tumorile osoase:
   • Tumori benigne și maligne: Ortopedii oncologi tratează atât tumorile osoase benigne (cum ar fi osteocondromul), cât și pe cele maligne (cum ar fi osteosarcomul), prin excizii chirurgicale și reconstrucții complexe.

Proceduri și tehnici utilizate în ortopedie:

• Artroscopie: O procedură minim invazivă care permite vizualizarea și repararea structurilor interne ale articulațiilor, utilizată frecvent pentru diagnosticarea și tratarea leziunilor de menisc, ligamente și cartilaj.
• Fixarea internă a fracturilor: Utilizarea de plăci, șuruburi, tije și alte dispozitive pentru stabilizarea oaselor fracturate.
• Artroplastie: Înlocuirea articulațiilor deteriorate, cum ar fi înlocuirea totală a șoldului sau a genunchiului, cu proteze artificiale.
• Fuziunea spinală: O intervenție chirurgicală care unește două sau mai multe vertebre pentru a stabiliza coloana vertebrală și a reduce durerea.
• Osteotomie: O procedură în care osul este tăiat și repoziționat pentru a corecta deformările, cum ar fi în cazurile de genu varum (picioare în O) sau genu valgum (picioare în X).
• Transplant de tendon: Înlocuirea unui tendon deteriorat cu un tendon sănătos, de obicei prelevat din altă parte a corpului.